După o pauză care, cel puţin pentru mine, a fost cam lungă, revenim la confruntările cu adevărat interesante, cele din Serie A şi Liga Campionilor. Prima staţie este Bologna, acolo unde „nerazzurri” vor înfrunta sâmbătă echipa care în sezonul trecut a dat vice-golgeterul campionatului italian, Marco Di Vaio. Pentru această confruntare, Jose Mourinho a convocat 22 de jucători, printre care nu se regăsesc Santon şi Sneijder, ambii accidentaţi.

Portari: Francesco Toldo, Julio Cesar, Paolo Orlandoni

Fundaşi: Ivan Ramiro Cordoba, Lucio, Maicon, Marco Materazzi, Walter Samuel, Cristian Chivu

Mijlocaşi: Javier Zanetti, Dejan Stankovic, Ricardo Quaresma, Thiago Motta, Sulley Muntari, Patrick Vieira, Rene Krhin, Esteban Cambiasso, Mancini

Atacanţi: Samuel Eto'o, Diego Milito, Mario Balotelli, Marko Arnautovic.

---------------------------------------------------------------------------

Declaraţiile lui Mourinho despre...

...adversarul de sâmbătă: „O echipă bine structurată, care a câştigat ultimele două meciuri jucate acasă. Au jucători bun în atac, jucători care înscriu. Opţiunile lor se numesc Osvaldo, Adailton, Zalayeta, Di Vaio. De asemenea, au un antrenor nou, care, mai mereu în aceste circumstanţe, a crescut motivaţia grupului”

...turnover: „Nu am să apelez la asta, nu este nevoie. Meciul din Ucraina era «meciul vieţii» pentru noi, deoarece în cazul în care am fi pierdut eram eliminaţi, iar dacă remizam aram aproape out. Partida cu Barcelona nu este una decisivă. Mai sunt două întâlniri în Liga Campionilor şi trebuie să obţinem 3 puncte din ele. De aceea deplasarea de la Bologna este diferită de cea de la Livorno”

...absenţi: „I-am pierdut pe Sneijder şi pe Santon, dar este normal să se întâmple asta când avem mulţi jucători la echipele naţionale. Nu este o dramă şi trebuie să acceptăm consecinţa faptului că fotbaliştii călătoresc mult în jurul lumii. Ceilalţi sunt bine. Suazo încă nu a revenit pentru ca a avut de jucat un amical”

...Khrin: „Vreau să-l felicit. Are ocazia de a juca la un Campionat Mondial la numai 18 ani”

...meciul Franţa-Irlanda: „O să-mi păstrez opinia pentru mine. Pot doar să vă spun că l-am sunat pe Trapattoni după meci, pentru că suntem prieteni, dar mi-a fost greu să-i spun ceva în acel moment. Am schimbat doar trei-patru vorbe”

...Balotelli şi Santon: „Ei sunt viitorul Interului, dar deocamdată nu sunt campioni. Pot deveni însă, au numai 18 ani”.

---------------------------------------------------------------------------

Eu personal îmi amintesc de multe meciuri cu Bologna şi recunosc că mi-a fost destul de greu să aleg rememberul. Sper să nu dezamăgesc pe nimeni cu rezumatul „setului” din sezonul 1988/89.

Jose Mourinho a fost invitatul lui Roberto Scarpini la Inter Channel, iar prestaţia portughezului nu a dezamăgit. Aşa cum ne-am obişnuit, omul de pe banca „nerazzurrilor” are mereu pregătite răspunsurile potrivite, care contribuie şi ele la empatia dintre fani şi tehnicianul lusitan.

Mourinho despre...

...Pazza Inter: „Dacă Inter este o echipă nebună, la fel este şi suporterul. Eu, de exemplu, am o pasiune nebună pentru ceea ce fac şi poate că Inter are un antrenor cu aceleaşi caracteristici ca şi echipa şi suporterii”

...Liga Campionilor: „Este o competiţie dificilă, unde întâlneşti echipe foarte puternice, astfel că nu ştii dacă e mai bine să termini pe primul sau pe al doilea loc în grupă. Pentru a câştiga scudetto, Liga Campionilor şi Cupa Italiei avem nevoie de noroc, dar şi de o echipă fantastică şi un sezon perfect”

...legendele Interului: „Nu am avut ocazia de a-l întâlni pe Giacinto Facchetti, dar e ca şi cum l-aş cunoaşte pentru că aici se vorbeşte atât de mult despre el încât parcă ar fi în continuare alături de noi”

...viitor: „Nu am spus nimic despre viitorul meu în The Times. Dacă sunt un Ferguson al Interului? Cultura noastră, a latinilor, este diferită. Credeţi că dacă timp de doi ani nu câştig nimic empatia dintre mine şi fani va mai fi aceeaşi?”

...hobbyuri: „Îmi place să merg la cinema. Anthony Hopkins este numărul unu pentru mine”

...fobii: „Nu-mi place să fiu fotografiat în afara fotbalului. Este o problemă de intimitate”

...Balotelli, fan Milan: „Dacă el ţine cu Milan, atunci Pato e interist. Să lăsăm gluma deoparte, nu cred că Mario poate fi făcut responsabil pentru astfel de naivităţi”

...fiul său: „L-am luat alături de mine pentru prima oară la meciul de sâmbătă cu Vaduz. Nu mi-a dat niciun fel de sugestii, a înţeles situaţia, dar la întoarcere am realizat că a văzut şi a înţeles multe, la fel ca alţii, şi asta mă îngrijorează, pentru că, mai devreme sau mai târziu, pasiunea va veni...”.

Dacă există vreun jucător din istoria Interului pentru care realizarea unui astfel de top este dificlă, atunci acela este Ronaldo. Astfel că acest clasament este unul în mod sigur subiectiv şi sunt convins că oricare dintre voi are faze preferate pe care nu le găseşte aici.

10. Încălzirea o facem cu o lovitură liberă dintr-un meci cu Fiorentina, a cărei poartă era apărată pe atunci de Toldo.



9. O acţiune caracteristică pentru jucătorul care era odată Ronaldo. „Victimele” sunt jucătorii Piacenzei.



8. Când făcea Ronaldo biciclete, alţii nici nu existau în fotbal. Sau dacă existau, luau lecţii. Ca francezii de la Auxerre.



7. Una dintre evoluţiile magice ale lui Ronaldo în Serie A. Hattrick şi assist într-o partidă cu Lecce, câştigată cu 5-0.



6. De băieţii de la Schalke ne aducem aminte şi cu tristeţe, dar şi cu plăcere. În schimb, ei preferă să nu-şi amintească de Ronaldo.



5. Semifinala Cupei UEFA, Moscova, frig, teren imposibil, ruşii trec în avantaj. Un singur om nu a fost de acord cu asta. Şi s-a descurcat la fel de bine ca pe un teren din Anglia.



4. O fază pe sufletul oricărui interist. Maldini, făcut de râs de Ronaldo.



3. N-am să înţeleg niciodată cum a scos Ronaldo mingea aia dintre jucătorii Parmei. Am impresia că nici ei nu vor reuşi să înţeleagă.



2. O victorie cu Milan este frumoasă oricând. Mai ales când ai parte şi de o bijuterie de gol.



1. Ultimul trofeu european din palmaresul Interului a fost obţinut cu Ronaldo în teren. Şi ce Ronaldo!!!

De parcă meciul cu Barcelona din Liga Campionilor nu va fi oricum dificil, acum ne-am mai trezit cu o problemă. Mourinho va trebui să găsească un jucător capabil să facă marcaj strâns la mâna lui Henry. Nu de alta, dar atacantul francez s-ar putea obişnui cu preluările cu mâna de genul celei din barajul cu Irlanda.



P.S. Doar nu vă imaginaţi că se va lua vreo decizie de suspendare a lui Henry, nu-i aşa? Ce naiba, preşedintele UEFA e un francez.

FOTO via

Nu ştiu dacă până la finalul contractului său cu Inter Jose Mourinho va reuşi să aducă Liga Campionilor la Milano. Habar n-am dacă măcar va reuşi să pună a doua stea pe tricoul „nerazzurro”. La drept vorbind, toate astea nu depind numai de el. Însă sunt sigur că atunci când va pleca, va fi reuşit să lase în urmă o moştenire.

Restul AICI

Şi dacă tot vorbim despre Mourinho vă sfătuiesc să citiţi şi articolul ĂSTA. Merită.

Alibec este unul dintre jucătorii pe care chiar i-am dorit. Este puternic şi are personalitate. Evoluează mereu cu capul sus şi are viziune. De asemenea, pasează foarte bine. Nu este egoist şi nu urmăreşte să marcheze cu orice preţ.

Ernesto Paolillo, despre tânărul atacant transferat de la Farul Constanţa

Alibec este pe cai mari la Inter, după ce a impresionat în amicalul cu Vaduz, în care a pasat decisiv la golurile reuşite de Arnautovic. Şi totuşi, entuziasmul ăsta care a cuprins presa românească mi se pare puţin forţat. În primul rând, „nerazzurri” au jucat împotriva unei echipe de amatori, din Liechtenstein. Este adevărat că aceasta evoluează în campionatul Elveţiei, mai ales în liga secundă, dar tot o echipă de amatori rămâne.

În al doilea rând, mai e mult până departe. Alibec a reuşit câteva jocuri bune la Primavera, a marcat chiar şi o dublă cu AC Milan, dar pasul spre echipa mare a Interului nu se face aşa uşor. Dacă nu credeţi, gândiţi-vă la Aiman Napoli, Mattia Destro sau Joel Obi, nume care au strălucit la tineret, dar n-au reuşit să impresioneze când s-au văzut între granzi. Şi în plus, nu e departe perioada în care un alt român, Cristi Daminuţă, era văzut foarte bine şi ca o mare promisiune, iar acum acesta se zbate în mediocritatea din Serie B.

În sfârşit, se pare că Alibec nu are o părere prea bună despre Mourinho, pe care îl consideră un antrenor rece. Lucru cu care sunt convins că n-ar fi de acord nişte nume importante din fotbalul actual.

P.S. Văd că a apărut o altă declaraţie a lui Alibec, în care Mourinho nu mai e aşa de rece. Acum, noi pe cine să credem?

Oricum, presa din România îşi dă din nou cu stângul în dreptul. Conform acestui articol, Alibec a fost integralist (a jucat doar până în minutul 84) şi este mijlocaş (e atacant).

Pauza cauzată de meciurile internaţionale i-a oferit lui Mourinho ocazia să-i vadă la treabă pe jucătorii mai puţin folosiţi, dar şi pe câţiva tineri de la Primavera. Adversarul a fost unul modest, Vaduz, echipă din Liechtenstein, dar care evoluează în campionatul elveţian.

Cu o formulă inedită, în care şi-au făcut loc nume precum Donati, Carlsen sau Alibec, „nerazzurri” au învins cu 2-1, printr-o dublă semnată de Arnautovic, tânărul austriac dându-i un semnal serios lui Mourinho că poate reprezenta o soluţie pentru atacul campioanei Italiei.

„Sunt fericit. Am jucat mult mai bine decât în celelalte două meciuri în care am evoluat. Am tras din greu încă din vară şi acum culeg roadele muncii mele”, a declarat la finalul meciului Arnautovic, în timp ce Mourinho a ţinut să remarce seriozitatea arătată în teren de elevii săi: „M-am bazat pe jucătorii care nu au plecat la echipele naţionale, odihnindu-i numai pe Zanetti, Milito şi Stankovic, care este accidentat. Am avut şansa să-mi păstrez băieţii în formă. Toţi sunt profesionişti şi au luat meciul în serios. Nu a fost un test doar pentru Arnautovic şi Quaresma, toţi şi-au păstrat seriozitatea. Materazzi a fost din nou un exemplu, pe care l-a urmat întreaga echipă. Adversarul a fost foarte bine organizat şi are un antrenor bun. Ne-au pus probleme serioase”.

Vaduz - Inter 1-2 (Bader 28 / Arnautovic 16, 63)

Vaduz: Rosamina - Bellon, Stuckmann, Noll (Steil 82), Stegmayer (Kempe 72) - Colocci (Rebronja 60), Franjic, Bader, Cerrone - Proschwitz (Petrick 84), Koitka (Selke 85)

Inter: Toldo (Orlandoni 46) - Donati, Cordoba, Materazzi, Samuel (Obi 46, Biraghi 71) - Quaresma (Fortunato 84), Vieira, Motta (Carlsen 72), Mancini (Rigione 85) - Arnautovic, Alibec (Beretta 84).

P.S. Deocamdată nu am reuşit să găsesc video cu rezumatul meciului, în schimb am dat peste nişte secvenţe filmate din tribună. Mai bine decât nimic.

A visat de mic să joace pentru Inter, dar s-a lovit de refuzul lui Helenio Herrera. A fost nevoit să o ia de jos, trecând pe la echipe precum Prato, Potenza sau Varese. Cu ultima dintre ele a debutat în Serie A, culmea, chiar împotriva „nerazzurrilor” la Milano. A plecat învins, scor 5-2, dar a jurat să revină pe San Siro. Şi, după trei sezoane la Cagliari, a ajuns la marea sa dragoste, într-un schimb cu Domenghini.

A îmbrăcat tricoul Interului timp de şapte ani. A cucerit un Scudetto şi două titluri de golgeter. În 281 de meciuri în toate competiţiile a marcat de 171 de ori. În 1976, la 33 de ani, a fost din nou îndepărtat de la clubul pe care îl iubea de mic. A fost trimis tocmai la marea rivală, Juventus, în schimbul lui Anastasi, un fotbalist cu cinci ani mai tânăr, dar care va dezamăgi crunt. Se va dovedi o greşeală. La chiar prima partidă ca adversar al „nerazzurrilor” a înscris o dublă.

Ultimul sezon al carierei sale, care mai cuprinde şi o finală de Campionat Mondial în 1970, l-a petrecut la Verona, de unde s-a retras în 1980. Actualmente este scouter în cadrul echipei pe care a iubit-o mereu, dar care nu l-a tratat în multe rânduri aşa cum ar fi trebuit.

Rapid şi cu o tehnică de invidiat, puternic în jocul aerian, un tsunami în faţa porţii. Constant în evoluţii şi genul fotbalistului care joacă toate cele 90 de minute la capacitate maximă. În caz că nu l-aţi recunoscut încă, este povestea lui Roberto Boninsegna, atacantul de legendă al Interului din anii '70. Astăzi împlineşte 66 de ani. TANTI AUGURI!

IRONIA

Juventus este mult mai puternică decât Inter, dar noi nu renunţăm niciodată şi astfel putem să-i depăşim

Marco Materazzi, într-un interviu pentru Tuttosport

OFERTA

Messi nu este de vânzare. Moratti trebuie să uite acest subiect. I-am spus şi lui acest lucru şi nu mai vreau să vorbesc despre un eventual transfer

Juan Laporta, într-un interviu pentru Corriere dello Sport

SCHIMBAREA

Pot spune sincer că niciodată nu m-am simţit atât de bine. Madridul nu-mi lipseşte deloc şi nu regret că am plecat de acolo

Wesley Sneijder, într-un interviu pentru Gazzetta dello Sport

P.S. Poza cu Matrix este făcută la finalul meciului câştigat de Inter sezonul trecut în faţa „echipei mult mai puternice”.

Umblă vorba de vreo două zile că Inter ar fi interesată să-l transfere în perioada de mercato pe mijlocaşul lui Real Madrid, Jose Maria Guti. Sincer, habar n-am cât de serioase sunt aceste zvonuri, dar ştiu câteva motive pentru care această mutare nu-mi face deloc cu ochiul.

-Vârsta înaintată a jucătorului. Guti a împlinit, pe 31 octombrie, 33 de ani, astfel că n-ar putea fi, în cel mai bun caz, decât o soluţie pe termen mediu.

-Este inconstant în evoluţii. De când îl ştiu eu, şi îl ştiu de ceva vreme, spaniolul a reuşit foarte rar să evolueze constant. Este şi acesta unul dintre motivele pentru care Guti a fost titular cert decât în anumite perioade.

-Acceptă cu greu statutul de rezervă. Nu de puţine ori şi-a făcut publică nemulţumirea vis-a-vis de faptul că nu prinde echipa de start.

-Are un temperament coleric. Întâmplarea recentă de la pauza meciului cu Alcorcon din Cupa Spaniei este cunoscută de toată lumea şi a fost analizată pe toate părţile.

-Nu poate evolua pentru Inter în Liga Campionilor, deoarece a făcut deja acest lucru cu Real.

- Transferul lui Guti ar bloca ascensiunea unui tânăr precum Khrin.