follow

Speranţele Interului: Mattia Destro

Dacă Mourinho se ţine de promisiune şi din sezonul următor va miza pe mai mulţi tineri de la Primavera, cu siguranţă un nume care nu trebuie să lipsească este cel al lui Mattia Destro. Tânărul atacant al „nerazzurrilor” este considerat noul Ibrahimovic, iar în acest sezon este al doilea golgeter al echipei de tineret, cu 10 goluri marcate. Destro a vorbit la Special100one despre planurile sale de viitor, spunând că îşi doreşte un titlu de campion la tineret şi apoi să facă pasul către echipa mare. Chiar dacă Ibra este idolul său, Mattia susţine că mai are mult de lucru până la a face faţă unei astfel de concurenţe.



Iată şi ultima reuşită a puştiului, în Inter-Albinoleffe, scor 2-2. Destro a marcat golul egalizator, cel prin care „nerazzurri” au evitat un eşec pe teren propriu.

By Ionut Tataru with 0 comentarii

S-a rupt Maicon!

Fundaşul dreapta al Interului, Maicon, s-a accidentat, la prima vedere, extrem de grav în timpul partidei susţinute de naţionala Braziliei contra Ecuadorului. Meciul conta pentru calificările la Campionatul Mondial din 2010, zona sud-americană, şi s-a încheiat cu scorul de 1-1.

Jucătorul „nerazzurrilor” s-a prăbuşit pe gazon în minutul 24, după ce a încercat să centreze de pe partea dreaptă, fiind luat de pe teren cu targa.



În aceeaşi partidă, Julio Cesar a fost integralist, în timp ce Adriano nu a fost deloc folosit de Carlos Dunga.

FOTO: AP

By Ionut Tataru with 1 comentarii

Să pedalezi din dragoste... de Inter

Cotidianul La Repubblica, cel care obişnuieşte să inventeze tot felul de lucruri despre Inter, ne-a făcut o surpriză plăcută şi a publicat un articol emoţionant despre Mario Anzani. Nu trebuie să vă fie ruşine că nu aţi auzit de el, nici eu n-am făcut-o până acum. Respectiva persoană are 60 de ani, locuieşte în Rho (un mic orăşel la est de Milano) şi este un mare fan al „nerazzurrilor”. Iubeşte atât de mult această echipă încât de 45 de ani nu ezită să se urce pe bicicletă şi să pedaleze până la stadion ori de câte ori favoriţii săi au meci. Un ritual repetat de aproape jumătate de secol, timp în care s-au strâns multe poveşti impresionante.

N-am de gând să renunţ la ritualul meu, nici atunci când se joacă în nocturnă, chiar dacă soţiei mele nu-i convine. Pe 1 martie, la partida cu Roma, scor 3-3, am făcut 60 de ani şi nu m-am gândit să nu ajung la meci, chiar dacă vremea era destul de urâtă”, spune nonşalant Mario. Nu l-au speriat niciodată ploile sau condiţiile meteo potrivnice. „S-a terminat cu bine când mergeam la meciuri pe ploaie de multe ori. Aşa a fost şi prima dată când am fost pe stadion, cu Torino. Era 13 noiembrie 1963, am bătut cu 3-1. Apoi în ajunul finalei de Cupa Campionilor din 1965. Am învins cu 1-0, gol Jair. Atunci am fugit pe furiş, pentru că tatăl meu nu m-a lăsat să plec. Aveam febră. Când am ajuns acasă mi-a dat o palmă şi mi-a spus: «Nu-mi pasă dacă ai febră, mâine dimineaţă te duci la şcoală. Dacă ai putut să mergi la meci, poţi să te duci şi la şcoală»”, rememorează suporterul. Dar puştiul de 16 ani era în culmea fericirii, nu mai conta nimic. Oricum ar fi mers la şcoală, trebuia să sărbătorească cu prietenii săi.

Au existat şi accidente, dar nici acestea nu l-au putut opri pe Mario să ajungă să-şi încurajeze echipa. „Pe 1 mai 1988, înainte de întâlnirea cu Sampdoria, o motocicletă mi-a agăţat roata din spate. Am avut ceva julituri, dar tot am ajuns pe stadion. Am câştigat cu 3-1”, povesteşte bătrânelul unul dintre momentele dificile ale „carierei” sale de suporter. Ştie totul despre Inter, când povesteşte despre aventurile sale indică foarte clar data la care s-au petrecut. Iar în 1993, şi-a urcat băiatul pe nelipsita-i bicicletă şi l-a luat cu el la meci: „Era 15 septembrie şi am mers împreună să vedem Inter - Rapid, partidă în care am învins cu 3-1, printr-o triplă a lui Bergkamp”.

Mario spune că a parcurs în jur de 100.000 de km, cea mai mare parte pentru a-şi urmări favoriţii. Inclusiv la antrenamente. A devenit cunoscut şi conducătorilor clubului, care îl respectă pentru felul în care înţelege acest om să-şi arate ataşamentul faţă de culorile „nerazzurro”. Giangelice, fiul marelui Giacinto Facchetti, s-a referit la el simplu, dat a spus totul: „Este Mario, cel care de atâţia ani vine la stadion pe bicicletă de la Rho”. Şi totul, din dragoste de Inter.

Mulţumiri lui VIO pentru sursă

By Ionut Tataru with 3 comentarii

Prima selecţie la under-21 pentru Santon

Davide Santon a devenit deja o certitudine la Inter. Din momentul în care a debutat în prima echipă a „nerazzurrilor”, cel pe care Mourinho l-a poreclit „Il Bambino” nu a mai părăsit primul 11. Iar evoluţiile excelente ale tânărului jucător nu l-au lăsat indiferent pe selecţionerul naţionalei de tineret a Italiei, Pierluigi Casiraghi, care l-a convocat pe fundaşul campioanei pentru partida de marţi contra Olandei.



Puştiul de 18 ani nu este singurul fotbalist de la Inter prezent în lotul under-21 al „squadrei azzurra”. Alături de el, au mai fost chemaţi Balotelli şi Bolzoni. Încă o dovadă că centrul Primavera al „nerazzurrilor” produce jucători de valoare. Poate că decizia lui Mourinho, despre care se vorbeşte tot mai mult în ultima vreme, de a miza pe tineri din propria pepinieră, nu este deloc rea.

By Ionut Tataru with 0 comentarii

De ce este iubit şi respectat Zanetti?

Ştiu, ştiu, din multe motive. Dar şi pentru că din când în când le face nişte lucruri adversarilor tradiţionali. Luaţi şi priviţi.


By Ionut Tataru with 0 comentarii

Inter merge să cucerească Lumea Nouă. După 40 de ani

Inter a fost invitată să participe la World Football Challenge, un turneu amical care se va desfăşura în Statele Unite, între 19 şi 26 iulie. La competiţie vor mai lua parte Club America (Mexic), Chelsea şi AC Milan. „Nerazzurri” vor fi cei care vor începe seria meciurilor din patrulater, contra lui Club America.

Suntem foarte mândri să luăm parte la un astfel de eveniment, pentru că spiritul internaţional este un concept al istoriei noastre. Partidele pe care le vom juca în Statele Unite reprezintă o etapă importantă pentru noi în pregătirea viitorului sezon, însă ne vor da şi ocazia de a ne întâlni cu fanii noştri de acolo. Va fi prima oară după 40 de ani când vom evolua în America şi suntem încrezători că vom avea parte de o primire foarte bună din partea suporterilor”, a spus Mario Branca.

---------------------------------------------------------------------------------

Sincer, în acest moment, eu mă gândesc cu invidie la americanii care vor avea ocazia de a-i vedea live pe Adri, Ibra, Capitano şi ceilalţi. Nu-mi rămâne, la fel ca în fiecare an, să sper că Inter va pica cu o echipă de la noi, pentru a-i urmări şi eu pe viu.

By Ionut Tataru with 1 comentarii

Inter e antrenată de un Doctor... Honoris Causa

Ca să fim răi, asta îi mai lipsea orgoliului şi aşa mare al lui Mourinho. Ca să fim corecţi, merită această distincţie. Tehnicianul Interului a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice din Lisabona, instituţie pe care „The Special One” a absolvit-o în 1987. Atunci a obţinut o diplomă de profesor de educaţie fizică. Astăzi nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Ce profesori de sport scot unii! Asta în timp ce la noi se vorbeşte tot mai mult de scăderea numărului de ore de educaţie fizică din programa şcolară. Dar asta e altă discuţie.


FOTO: inter.it

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Mourinho şi Mancini după Inter-Reggina 3-0

Păcat de Mancini că s-a accidentat, nu jucase deloc rău. Plus că e unul dintre preferaţii mei. Mou? În stilul caracteristic. Laudă adversarul, dar şi mai mult propria echipă. Şi din când în când se mai repede şi în jurnalişti.






By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: Despre Javier în general

Cu ceva întârziere, şi conştient că mai erau atâtea de spus, închei weekendul dedicat lui Javier Zanetti cu un clip realizat de cei de la Sky la începutul acestui sezon.


By Ionut Tataru with 0 comentarii

Rezumatul meciului Inter - Reggina

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Dublă Destro, Inter Primavera câştigă clar la Mantova

Echipa de tineret a Interului a câştigat cu 4-1 în deplasarea de la Mantova şi îşi păstrează poziţia de lider în clasament, Pe lângă cele patru goluri marcate, „nerazzurri” au ratat şi un penalty, prin căpitanul Aiman Napoli.

Elevii lui Vincenzo Esposito au deschis repede scorul, graţie unui autogol înscris de Pjevocic. Până la pauză, Inter şi-a dublat avantajul prin Aiman Napoli, pentru ca în partea secundă Destro să reuşească o dublă. La 4-0, „nerazzurri” s-au relaxat, permiţându-le gazdelor să înscrie golul de onoare cu cinci minute înainte de final.

Mantova - Inter 1-4 (J.Rocchiccioli 85 / Pjevocic 7 aut, Napoli 42, Destro 61, 78)



INTER: Belec - Donati, Mei, Caldirola, Toppan - Beretta (Sesay 39), Gerbo (Fortunato 78), Krhin, A.Esposito (Tremolada 57) - Napoli, Destro

Mantova: Micai - Migliore, Pjevovic (Marigliano 48), T. Rocchiccioli, Triolo (Carlini 78) - Mendy - J. Rocchiccioli, Sessi, Pompeu, Ruggeri - Coppari.

FOTO: inter.it

By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: „Il Capitano” cântă

Scriam într-un post anterior că Javier Zanetti a înfiinţat, alături de soţia sa, o fundaţie pentru ajutorarea copiiilor din Argentina. Pentru a strânge fonduri, „Il Capitano” s-a apucat şi de cântat. La fel ca pe teren, nu dezamăgeşte.


By Ionut Tataru with 0 comentarii

Inter-Reggina în imagini





















FOTO: Grazia Neri, Getty Images, AP, Reuters

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Inter-Reggina 3-0. Reconfortant

Dubla lui Ibrahimovic şi reuşita lui Cambiasso au adus Interului un nou succes în Serie A, păstrând astfel distanţa faţă de Juve la 7 puncte. Orice urmă de îndoială în privinţa învingătoarei a fost îndepărtată din primele zece minute, „nerazzurri” înscriind de două ori şi făcându-şi şi mai uşor un meci în care nu se punea decât problema scorului.

Din cauza numeroşilor jucători accidentaţi din defensivă, Mourinho s-a văzut obligat să înceapă partida cu un cuplu inedit de fundaşi centrali, Cambiasso-Rivas. „El Cuchu” nu şi-a pierdut însă apetitul pentru gol, reuşind să deschidă scorul în minutul 6. Şi pentru ca totul să fie cât se poate de clar, s-a făcut 2-0 imediat. Mancini a fost faultat în careu, iar Ibrahimovic a transformat fără probleme penaltyul. Odată problema câştigătoarei stabilită, Inter a continuat să controleze jocul, oaspeţii dovedindu-se totuşi periculoşi în anumite momente. Per-total însă, cuplul neobişnuit din apărare, Cambiasso-Rivas, a funcţionat destul de bine, iar atunci când s-a trecut de el a intervenit excelent Julio Cesar. Din păcate, înainte de pauză, Mancini s-a accidentat şi a fost înlocuit de Obinna.

Repriza secundă s-a jucat după acelaşi scenariu: Inter la conducerea partidei, oaspeţii încercând să profite de orice ocazie de a marca măcar golul de onoare. Nu au reuşit, în schimb Ibrahimovic a înscris încă un gol senzaţional, lobându-l elegant pe Puggioni de la 18-19 metri. „Nerazzurri” au mai avut câteva ocazii importante, Julio Cesar s-a dovedit imbatabil în faţa Barreto şi Lanzaro, iar Mourinho s-a văzut obligat să mai facă o schimbare din cauza unei accidentări, Jimenez fiind înlocuit la puţine momente după intrarea pe teren. Finalul a fost liniştit şi fără emoţii. Inter câştigă cu 3-0, un cadou frumos pentru „Il Capitano Zanetti la meciul său cu numărul 635 în tricoul campioanei Italiei.







INTER: Julio Cesar - Maicon, Rivas, Cambiasso, Santon - Zanetti, Stankovic (Jimenez 62, Maxwell 78), Muntari - Balotelli, Ibrahimovic, Mancini (Obinna 41)

Reggina: Puggioni - Lanzaro, Valdez, Santos - Adejo (Krajicik 77), Barreto, Carmona, Barillà (Sestu 67), Costa - Cozza (Ceravolo 74), Brienza.

FOTO: Gazzetta dello Sport

By Ionut Tataru with 1 comentarii

WEEKEND ZANETTI. Goluri memorabile: vs. AS Roma (2008)

Titlul cu numărul 16 ar fi fost mai greu de cucerit, dacă nu imposibil, fără golul din ultimele momente ale partidei cu Roma de pe Meazza. „Il Capitano” a lovit exact atunci când era mai mare nevoie.



By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: „Il Capitano” despre PUPI Foundation

Căpitanul „nerazzurrilor” nu este doar un fotbalist excepţional, ci şi un om cu suflet mare. Javier Zanetti, alături de soţia sa Paula, a înfiinţat „PUPI Foundation”, care urmăreşte ajutorarea copiilor din zonele rău famate ale Argentinei.






Sursa foto: fondazionepupi.org

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Lotul pentru meciul cu Reggina

Probleme extrem de mari în apărare pentru Jose Mourinho înaintea partidei cu Reggina, ultima clasată în Serie A. Cristian Chivu, Ivan Cordoba, Nicolas Burdisso şi Marco Materazzi sunt accidentaţi, în timp ce Samuel este suspendat. La această listă se adaugă şi indisponibilităţile lui Figo şi Adriano. În aceste condiţii, portughezul va miza pe un cuplu de fundaşi centrali inedit, Cambiasso-Rivas.

Iată lista jucătorilor pentru confruntarea cu Reggina:

Portari: Francesco Toldo, Julio Cesar, Paolo Orlandoni

Fundaşi: Maxwell, Maicon, Nelson Rivas, Davide Santon

Mijlocaşi: Javier Zanetti, Dejan Stankovic, Luis Jimenez, Patrick Vieira, Esteban Cambiasso, Sulley Muntari, Amantino Mancini, Franceso Bolzoni

Atacanţi: Zlatan Ibrahimovic, Julio Cruz, Hernan Crespo, Victor Obinna, Mario Balotelli.

-----------------------------------------

Chiar dacă va fi un meci contra echipei de pe ultimul loc în clasament, Mourinho se aşteaptă la o partidă dificilă. Poate şi din cauza numeroaselor absenţe. „Adversarii noştrii se află într-o situaţie grea, iar de acum până la finalul campionatului vor face tot posibilul să adune puncte pentru a se salva. Vor veni aici fiind foarte motivaţi, dar sunt convins că elevii mei vor avea răspuns. Ne mai trebuie 23 de puncte pentru a fi campioni, este singurul lucru la care mă gândesc”, a declarat antrenorul „nerazzurrilor”.






By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: Goluri memorabile: vs. Lazio (1998)

Finala Cupei UEFA din 1998. La scorul de 1-0 pentru Inter, Javier Zanetti prinde un şut fabulos, fără speranţe pentru Marchegianni. Un gol antologic.


By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: Mourinho şi Moratti despre recordul lui „Il Capitano”

By Ionut Tataru with 0 comentarii

La mulţi ani Lothar Matthaus!

Este un weekend dedicat lui Javier Zanetti, dar asta nu înseamnă că putem lăsa deoparte o altă legendă a Interului. Mai ales când este vorba de un jucător care pe mine personal m-a făcut să mă îndrăgostesc de acest club. Lothar Matthaus împlineşte astăzi 48 de ani. A avut o carieră fabuloasă, în afara „nerazzurrilor”, jucând pentru Borussia Monchengladbach, Bayern Munchen şi MetroStars New York. A evoluat la nu mai puţin de cinci ediţii de Campionat Mondial şi la patru de Campionat European alături de naţionala Germaniei. Le-a câştigat pe ambele, a fost Balon de Aur şi Jucătorul anului în ancheta FIFA. Şi, chiar dacă a petrecut doar patru sezoane pe Meazza, a rămas în istoria Interului.

A venit la Milano în 1988, alături de colegul său de la Bayern şi naţionala Germaniei, Andreas Brehme. Încă din primul an, cu Trapatonni pe bancă, a cucerit titlul în Italia, la capătul unui campionat excelent pentru Inter. În 1990, la Campionatul Mondial, va fi liderul din teren al Mannschaftului, care va cuceri titlul suprem. La sfârşitul anului va primi mai multe distincţii: Balonul de Aur, Onze d'Or şi Jucătorul anului în opinia revistei World Soccer. Niciun an fără succese pare a fi fost deviza lui Matthaus, în 1991 cucerind Cupa UEFA cu „nerazzurri” şi titlul de Jucătorul anului în prima anchetă de acest gen a FIFA.

În 1992 s-a întors acasă, la Bayern. Lăsa în urmă nişte suporteri care l-au regretat, dar şi multe amintiri plăcute. Un scudetto, o Supercupă a Italiei şi o Cupă UEFA. Evoluase de 153 de ori pentru Inter, reuşind să marcheze de 53 de ori. Ca o recunoaştere a valorii sale şi a aportului pe care l-a avut în obţinerea unor trofee pentru „nerazzurri”, Matthaus a prins un loc în 11-le ideal al clubului, realizat cu ocazia Centenarului. Şi asta, deşi a jucat doar patru ani pe Meazza.



Sursa foto: inter.it

By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI: Despre Roberto Baggio şi fotbalul din Argentina


În cariera sa, Javier Zanetti a evoluat alături de mulţi jucători excepţionali. Iată-l pe căpitanul Interului vorbind despre unul dintre foştii săi coechipieri, Roberto Baggio. Dar şi despre fotbalul din ţara sa natală.

By Ionut Tataru with 0 comentarii

WEEKEND ZANETTI. Goluri memorabile: vs. AEK Atena (2002)

Un gol extrem de important marcat de Javier Zanetti contra grecilor de la AEK Atena, în 2002, în Cupa UEFA. Povestit chiar de „Il Capitano”. Descrierea lui Gigi Simoni este extraordinară.


By Ionut Tataru with 0 comentarii

Om, fotbalist, legendă: Javier Zanetti

În vara anului 1995 sosea la Milano un puşti argentinian de 22 de ani necunoscut de nimeni. „Îmi amintesc şi acum prima mea zi la Inter. Aveam doar o geantă de plastic în care se găsea doar o pereche de ghete. Am trecut prin mulţimea de fani, pe care îi auzeam întrebându-se cine eram. Aşa a început totul”, rememorează cel care între timp a devenit un simbol al „nerazzurrilor”.

Au trecut anii, s-au adunat şi victoriile şi înfrângerile, dar Javier Zanetti, căci despre el este vorba, a fost mereu acolo, în mijlocul evenimentelor. La partida din weekendul trecut contra Fiorentinei l-a egalat pe legendarul Giacinto Facchetti la numărul de apariţii în tricoul „nerazzurro”, 634. Iar la meciul cu Reggina din acest weekend îl va depăşi. „Am fost suficient de norocos pentru a-l cunoaşte pe Giacinto, o persoană extraordinară şi care m-a ajutat să înţeleg ce înseamnă cu adevărat Inter. Pentru mine, el va fi mereu prezent, pentru că m-a ghidat şi m-a ajutat să fac din acest club casa mea”, a spus „Il Capitano”. Încă o dovadă că bunul-simţ nu dispare odată cu banii sau faima.

Ajuns acum la 36 de ani, Zanetti nu dă deloc senzaţia că se va opri. La fel cum o face pe gazon, arând terenul în lung şi-n lat din primul până în ultimul minut. Este poate şi aceasta o explicaţie pentru respectul de care se bucură argentinianul. „Sunt foart mândru să fiu căpitanul Interului şi să fac parte din istoria unui astfel de club. Nu este uşor pentru un străin să reziste la o singură echipă aşa mulţi ani, dar eu am reuşit, graţie celor care au avut încredere în mine. Trebuie să-i mulţumesc mai ales preşedintelui Moratti, care mi-a dat şansa de a evolua în Italia atunci când eram un necunoscut”, explică Zanetti, jucătorul care acum 14 ani, cu o geantă în mână şi cu un zâmbet mare pe faţă, sosea în cantonamentul echipei de la Cavaleze şi a întrebat senin: „Aici e Inter?”. Legenda putea începe.



Cu ocazia acestui eveniment conducerea Interului a organizat o conferinţă de presă. Imagini puteţi vedea AICI, iar AICI o galerie foto cu Javier Zanetti la Inter.

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Scenarii, zvonuri, plecări, veniri... bla-bla-bla

Ştiţi ce urăsc cel mai mult după eliminările din Liga Campionilor? Evident, după eliminarea în sine. Faptul că imediat apar tone de zvonuri privind schimbările la echipă. Că Ibrahimovic s-a săturat şi vrea să plece la o echipă care sa-i permită să câştige Liga Campionilor (de parcă un transfer la Barca sau Real înseamnă automat că va cuceri trofeul), că Adriano şi/sau Julio Cruz vor ajunge la Milan, că Mourinho pleacă la Real etc. La toate, se adaugă o infinită listă de jucători care vor sosi în vară. Unii se mai şi propun, cazul lui Mahamadou Diarra, care, în opinia agentului său, este acelaşi tip de jucător ca şi De Rossi, Gerrard sau Lampard. Hai că asta e chiar tare.

Sunt de acord că este nevoie de ceva sânge proaspăt care să permită o evoluţie mai solidă în Europa. În discuţiile cu prietenii interişti am şi schiţat o listă a celor pe care îi dorim. În general, opiniile sunt aceleaşi, Diego, Aguero, Ribery, poate un fundaş central, poate Benzema. Dar cu toţii suntem conşienţi că este aproape imposibil ca toţi să se regăsească din vară în lotul Interului. Şi dacă noi, care vorbim mai mult cu sufletul, înţelegem lucrurile astea, mă îndoiesc că şefii „nerazzurrilor” gândesc altfel. Ca să renunţi la unsprezece-doisprezece jucători dintr-un foc, aşa cum se zvoneşte, înseamnă să aduci cel puţin şate-opt în loc. Care, evident, costă mai mult. Ori asta, indiferent de cât de sufletist şi de bogat este Moratti, pare un scenariu SF. Eu zic că cel mai bine e să aşteptăm finalul sezonului şi să vedem ce ne oferă vara. Atunci vom putea vorbi pe lucruri oficiale, nu pe tot felul de articole şi scenarii îndoielnice. Sunt convins că nu vor fi mai mult de patru-cinci plecări şi vreo trei transferuri.

By Ionut Tataru with 3 comentarii

Attilio Demaria, golgeterul italo-argentinian

În urmă cu exact 100 de ani se năştea, în Argentina, ţara care trăieşte fotbalul la extrem, Attilio Demaria. Acolo, pe maidanele din Buenos Aires, a descoperit plăcerea jocului. A debutat la Gimnasia La Plata, iar evoluţiile sale l-au ajutat să prindă lotul „pumelor” pentru prima ediţie a Campionatului Mondial. Avea doar 21 de ani în momentul în care făcea parte din echipa care a ieşit vicecampioană mondială în Uruguay. A mai rămas un an la Gimnasia, apoi a urmat cel mai important pas al carierei, transferul la Ambrosiana-Inter.

Într-o formaţie în care strălucea Giuseppe Meazza, Demaria a devenit un jucător extrem de important. Nu doar pentru Inter, ci şi pentru Italia. Dacă în 1930 ratase titlul mondial, nu a mai făcut-o în 1934, de această dată evoluând pentru ţara sa de adopţie. Se simţea în egală măsură italian şi argentinian. Dorul de casă l-a determinat în 1936 să revină în Argentina, la Estudantil Porteno. Dar după două sezoane, se va întoarce la Milano, pentru încă o serie de cinci ani. În 1939 a venit şi primul trofeu alături de „nerazzurri”, Coppa Italia, pentru ca peste numai un an să cucerească şi scudetto. A avut o importanţă mare în câştigarea titlului, marcând 12 goluri în 29 de partide. O mică parte din amprenta pe care şi-a pus-o în istoria clubului. În 1943, atunci când a părăsit definitiv Interul, strânsese 295 de meciuri şi 86 de reuşite.

A mai evoluat la Novara, Legnano şi Cosenza, la ultima echipă fiind în paralel şi jucător, şi antrenor. După retragere s-a întors în Buenos Aires-ul natal, unde va sta până la moartea sa din 1990. Decesul său a întristat două ţări. Cea în care s-a născut şi cea care l-a adoptat. Pentru ambele, a dat tot ce a avut mai bun.

FOTO: inter.it, interfc.it

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Matrix se ţine de şotii. Îi joacă farse lui Stankovic

Emisiunea „Scherzi a parte” nu mai are nevoie de nicio prezentare. De-a lungul timpului, mai multe personalităţi, nu doar din sport, au căzut victime realizatorilor showului. Stankovic a păţit-o tocmai din partea prietenului Materazzi. Care la sfârşit nu a scăpat fără să primească din partea sârbului câteva cuvinte „de bine”.

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Sărbătoriţii zilei: Trap şi „El Chino”

Doi oameni care au influenţat istoria Interului în ultimii 25 de ani. Unul din postura de antrenor, celălalt din cea de jucător. Unul a ajuns la 70 de ani şi nu mai are nimic de dovedit, celălalt face 33 şi senzaţia este că ar fi putut oferi mult mai mult fotbalului. Asta în condiţiile în care oricum a oferit destul.

Ce se mai poate spune despre Trapattoni? O legendă în adevăratul sens al cuvântului. Nu a existat loc în care să fi trecut şi să nu-şi fi lăsat amprenta. Un învingător fără doar şi poate. Pe banca Interului a petrecut cinci sezoane, cucerind un scudetto - acel incredibil titlu din 1989, de o manieră categorică -, o Supercupă a Italiei şi Cupa UEFA. Ajuns acum la 70 de ani, Trap a ales să pregătească echipa naţională a Irlandei. Un loc călduţ pentru finalul unei cariere excepţionale. Considerată de mulţi, cea mai de succes din istoria fotbalului italian.



Alvaro Recoba este unul dintre cei mai iubiţi jucători care au trecut pe la Inter. Cel puţin în ultima perioadă. A debutat în acelaşi meci în care a făcut-o şi Ronaldo, dar i-a luat faţa brazilianului printr-o dublă care anunţa lumii că s-a născut o nouă stea. Imaginea cu Moriero mimând că îi şterge gheata după reuşitele de senzaţie din acea partidă cu Brescia a rămas memorabilă. Un stângaci excepţional, care putea schimba de unul singur soarta unui meci. Revenirea de poveste contra Sampdoriei (de la 0-2 la 3-2 în doar câteva minute) este grăitoare. Nu-i aşa Adi?



În zece ani pe Meazza, a adunat 261 de meciuri şi a înscris 72 de goluri. Cifre care ar face invidios orice fotbalist. Cu toate acestea, senzaţia este că ar fi putut face mai mult. A cucerit trofee (2 titluri, 2 Cupe ale Italiei, 2 Supercupe ale Italiei, Cupa UEFA), a fost iubit, şi de fani dar, mai ales, de Moratti, a încântat de multe ori, dar a şi dezamăgit. Însă a rămas în sufletul tuturor care simt „nerazzurro”. Pentru execuţiile sale, pentru golurile marcate, pentru felul său de a fi. Fără el, istoria Interului ar fi fost mai săracă.


La mulţi ani Trap! La mulţi ani „El Chino”!

By Ionut Tataru with 1 comentarii

Baresi, Ibra şi notele jucătorilor după Inter-Fiorentina 2-0





By Ionut Tataru with 0 comentarii

Vă era dor de nebun?

Unicul Roberto Scarpini! :D

By Ionut Tataru with 0 comentarii

Inter-Fiorentina în imagini

















FOTO: Getty Images, AFP, AP, Reuters

By Ionut Tataru with 0 comentarii