follow

SEARA ÎN CARE INTER A FOST MAI BUNĂ DECÂT CAMPIOANA EUROPEI

Image and video hosting by TinyPic

Meciul tur din sferturile de finală ale Cupei Italiei, ediţia 1996/97, reprezintă una dintre cele mai frumoase amintiri pe care le am din duelurile cu Juventus. Ţin minte cum am ţopăit prin casă de bucurie atunci când am văzut rezumatul victoriei cu 3-0 pe Delle Alpi în cadrul ştirilor sportive de la un post al cărui nume îmi scapă. La momentul respectiv, un astfel de succes chiar era o performanţă. Nu doar pentru că bianconerii aveau o echipă cu jucători excepţionali (Deschamps, Zidane, Vieri sau Del Piero), dar şi pentru că erau deţinătorii Ligii Campionilor, după ce trecuseră în finală de Ajax în urma loviturilor de la 11 metri. Mai mult decât atât, cu mai puţin de o lună înaintea acestei confruntări, Inter pierduse pe acelaşi stadion cu 2-0 în campionat. Se părea că nerazzurrii au o misiune imposibilă.

Roy Hodgson, antrenorul nerazzurrilor, a trimis în teren o formaţie cu Pagliuca în poartă, Angloma, Paganin, Galante şi Pistone pe linia de fund, Zanetti, Ince, Fresi şi Winter la mijloc, în timp ce atacul era format din Djorkaeff şi Zamorano. Un Inter în zi excelentă, care a deţinut controlul meciului încă din start. În mod logic, a venit şi golul, după o jumătate de oră de joc Zamorano finalizând din apropiere un contraatac perfect. 1-0 la pauză, scor care s-a menţinut până cu 13 minute înainte de final, când Paul Ince a marcat cu capul în cel mai pur stil englezesc. Sentinţa definitivă o va da Djoekaeff, care l-a învins pe Rampulla cu un şut de la marginea careului în ultimele secvenţe ale partidei. Returul de la Milano se va încheia la egalitate, scor 1-1, goluri Ganz, respectiv Amoruso, astfel că Inter a avansat în semifinalele Cupei Italiei, acolo unde a fost eliminată de Napoli la penaltyuri.

Succesul din seara de 13 noiembrie 1996 de la Torino a reprezentat prima victorie obţinută de Roy Hodgson în faţa lui Marcello Lippi, după trei înfrângeri consecutive. De asemenea, a fost semnalul că Inter revine în prim-planul fotbalului italian, după o lungă perioadă de incertitudini, şi că Massimo Moratti, care preluase clubul cu doar un an înainte, are ambiţii mari. Una dintre ele o reprezenta înlocuirea torinezilor ca forţă dominantă în fotbalul italian. I-a luat ceva timp, dar a reuşit.



Juventus - INTER 0-3 (Zamorano 33, Ince 77, Djorkaeff 89), 13 noiembrie 1996, Sferturi de finală, Cupa Italiei, manşa tur, Stadio Delle Alpi, Torino

Inter: Pagliuca - Angloma (Bergomo 46), Paganin (Berti 81), Galante, Pistone - Zanetti, Ince, Fresi, Winter - Djorkaeff, Zamorano (Ganz 82)

Juventus: Rampulla - Iuliano, Ferrara, Porrini, Torricelli - Lombardo, Deschamps, Tacchinardi, Zidane - Del Piero, Vieri.

By Ionut Tataru with 21 comentarii

21 comentarii:

  • ovi jeco says:

    cred ca a fost cel mai bun meci pe care l-a jucat inter in acea perioada,insa pe mine m-a crucit meciul din semifinala de la napoli si anume ce au facut suporterii napoletani la acel meci,cand au scris din becuri aprinse numele tuturor jucatorilor de la napoli inclusiv pe Caio brazilianul care era imprumutat de la noi si care din cate imi amintesc ne-a si dat gol din penalty.

  • Alessio says:

    Foarte frumos articol!

    Ma gandeam la Vieri, ca a jucat la toate echipele mari ale Italiei, cum e cazul lui Ibrahimovic acum.

    Sunt curios cati mercenari avem pe lista asta :p

  • nerazzurr says:

    Frumoasa echipa aveam si atunci ca de obicei atac superbun dar aparare asa si asa dar apararea scartaia... primeam multe goluri si deaia nu castigam titluri..bine si calciopoli facut de adversarele la titlu...tin minte meciul ala cu Manchester cand ne-a scos din liga era Lucescu antrenor,cat de rau a putut sa-mi para ,cam de atunci am devenit cu adevarat fan Inter,deci am devenit fan la un insucces ,dar nu am regretat niciodata o clipa asta.Cei care tin cu Inter de 3 4 ani tin cu o echipa campioana,sunt obisnuiti cu succesele,cu performanta dar noi fanii mai vechi,in cazul meu am prins o perioada grea in care nu ne gaseam locul si poate de multe ori am meritat sa castigam ceva,un trofeu si nu am avut sansa, SEMPRE INTER!!! a meritat asteptarea pt ca dupa ani si ani am castigat tot ce se putea.

  • tibi says:

    pai de inter milano nu stiam. ce comic e ionut, ce se mai distreaza :))) prin 1996 inter sibiu avea echipamentele de rezerva in rosu negru :))

  • radurizan says:

    Ionut eu tin cu inter din 98 de cand a castigat uefa :D eram prea mic atunci :) aveam 3 ani cand a batuto pe rube:P :))

  • Edinho says:

    cam din perioada aia tin si eu cu inter, 1996 ....cum spunea si nerrazur au fost momente as putea sa zic teribile de ghinioniste cand nu castigam nimik desi merita si inter cate un trofeu ....dar cu siguranta a meritat asteptarea

    Referitor la duminica ....eu cred ca leonardo o sai printeze demisia lui Gigi DelNeri

  • Mishu says:

    Ganz si Zamorano aveau un stil aparte de a se bucura la goluri...cel putin asa tin eu minte...:D Ei m-au facut sa tin cu inter... Si acum mai urasc pe Schalke04 pt finala aia de uefa...
    In privinta lui juve... ce sa zic cum ne prindeau ne-o cam dadeau Bininteles la momentul respectiv lumea nu stia ce "manareli" facea campioana europei....si cate seringi au fost "folosite". Cel putin pana la era Mancini am avut foarte putine victorii... chiar ne bucuram la egaluri..
    Acum lucrurile stau altfel..insa meciul nu va fi usor... este totusi derby-ul italiei....fara suparare pt "fratii" milanisti:)) Traditia, fie ca a fost murdarita de scandalul calciopoli,cere sa fie un meci echilibrat pe care il vad castigat de inter cu un 1-0 sec...cu un gol Sneijder..

    Forza inter!!

  • nerazzurr says:

    Cel mai rau am suferit in dubla aia cu milan din 2003 ucl cand a fost 0-0 si 1-1..am fost terminat atunci

  • alex21 says:

    aoleu se pare k sunt cel mai putin fan dintre toti dak ne luam dupa vechime:))) pe mine m-a convins meciul cu Sampdoria come-back-ul acela incredibil prin 2004 park(nu avusesem o ekipa preferata din campionatele puternice pana atunci)...de atunci am avut numai succese mai ales in campionat iar de la venirea antrenorului meu preferat ink de knd era la Porto am simtit k trecem la urm nivel j kiar s-a int am fk istorie j in Europa...se pare k sunt un mic talisman=))...hai k incep sa vb la pers I j spun numai prostii...crek ma duc sa ma culc poate visez j vreun 3-0 (makar) cu Juve

  • rzastavros says:

    ii statea mai bine lui Zamorano cu nr. 1+8 :P Mai ales in spotul UCL de prin 99-01-02...ceva de genu`,sarea la cap in fata lui Peter Shmeichel.

    PS. Avem un lot mai valoros cu 100 mil. Euro decat Juve sau Milan
    http://www.transfermarkt.de/de/serie-a/startseite/wettbewerb_IT1.html
    Iar in Spania este un dezechilibru total din punct de vedere a valorii,intre locrurile 1 si 2 <-> 3 pana la 7 <-> si restul,cine spune ca Spania detine campionatul cel mai puternic,eu zic ca`i idiot..

  • Mishu says:

    Ibrahim


    OO daa.... Ze Elias.. A avut omul toata poarta in fata si a dat de parca avea piciorul de lemn..... Insa sa nu uitam golul anulat al lui Simeone din tur, care a fost perfect valabil.... Ar fi fost 2-1 in tur si cu scorul de 1-0 care l-am avut la un moment dat in retur eram calificati. Apoi Scholes ne-a distrus toate sansele
    Dar... asta e roata se intoarce in cele din urma nu?:D

  • nerazzurr says:

    Inter a facut niste greseli atunci vanzandu-l pe Seedorf care inscrisese fm goluri si era tanar atunci,pe Pirlo care era de mare viitor cu care milan a castigat uclsi au fost fundamentali,chiar si pe Mutu ...faceam f multe schimbari de jucatori si nu aveam rezultate,pacat pt ca atacul l-am avut mereu letal.

Leave a Reply