follow

INTER - VERONA 4-2. CRONICA MECIULUI

Inter a obţinut prima victorie după trei etape, dar meciul cu revelaţia sezonului din Serie A a oferit încă o dată motive de îngrijorare în privinţa apărării.




Exceptând ultimele 20 de minute, nerazzurri au controlat jocul, dar oaspeţii au fost ţinuţi în viaţă de nesiguranţa unei defensive care suferă enorm în lipsa unui lider adevărat. Un rol pe care, deocamdată (niciodată?), nu şi-l poate asuma nici Rolando, nici Ranocchia, nici Juan Jesus. În aceste condiţii, refacerea lui Campagnaro este esenţială pentru Mazzarri, iar zvonurile despre o posibilă titularizare a lui Samuel la Bergamo, în runda intermediară, câştigă tot mai mult teren. În plus, nu cred că cineva ar fi cu adevărat surprins dacă cei doi argentinieni se vor regăsi în echipa de start în momentul în care ambii vor fi la potenţial maxim.

Dacă în apărare lucrurile sunt departe de ceea ce-şi doreşte antrenorul, în schimb, atacul arată bine. Inter are cel mai bun atac din Serie A şi, prin golul lui Rolando, a dus numărul jucătorilor din lot care şi-au trecut numele pe lista marcatorilor în acest sezon la 10, mai mult decât orice echipă din Italia. Aceste lucruri se datorează inteligenţei lui Palacio, constanţei lui Alvarez şi faptului că cei doi jucători de bandă, Jonathan şi Nagatomo, au înţeles ceea ce le cere Mazzarri şi contribuie decisiv la jocul ofensiv. Şi împotriva Veronei, brazilianul şi japonezul s-au numărat printre protagonişti. Primul s-a aflat la originea deschiderii scorului, iar al doilea a creat faza golului trei. De asemenea, schemele fostului tehnician al lui Napoli au fost asimilate aproape perfect şi astfel se explică fluiditatea de pe faza de atac din multe momente.

Image and video hosting by TinyPic

Este adevărat că nerazzurri au avut şi noroc ieri, toate cele patru goluri venind în urma unor faze în care mingea a sărit în favoarea băieţilor lui Mazzarri. Într-un fel, a funcţionat legea compensaţiei. Pentru şutul deviat al lui Nainggolan de la Trieste, pentru bara lui Guarin cu Roma când scorul era doar 1-0 în favoarea giallorossilor, pentru golul din final al lui Bellomo la Torino. Reuşitele interiştilor au fost norocoase, dar nu au venit întâmplător, pentru că Inter a făcut tot ce a fost nevoie pentru a merita această victorie şi a rămâne în apropierea podiumului din Serie A.

Îmbucurător este faptul că Inter nu a mai repetat începutul dezastruos de meci de la Torino. De această dată, nerazzurri şi-au impus jocul încă din start, limitându-l pe cel al oaspeţilor şi lăsându-le puţin spaţiu de manevră lui Jorginho şi Iturbe, jucători care pot face diferenţa. Mai mult decât, după nici un sfert de oră, scorul era deja 2-0, după autogolul lui Moras şi reuşita lui Palacio, ambele venite în urma unor cornere. Goluri din faze fixe, un alt aspect pozitiv al întâlnirii.


Avantaj de două goluri şi meci controlat fără mari probleme. Se părea că băieţii lui Mazzarri se îndreaptă spre un succes clar şi fără emoţii. Apoi, apărarea ne-a reamintit că reprezintă punctul slab al acestui Inter. O combinaţie în viteză a veronezilor, în care experienţa lui Luca Toni şi ieşirea greşită din dispozitiv a lui Juan au fost decisive, i-a oferit lui Martinho ocazia de a reduce din diferenţa, iar brazilianul a profitat de ea. Prima repriză s-a încheiat însă cu un avantaj de două goluri în favoarea nerazzurrilor, Cambiasso înscriind golul 50 al carierei cu puţin timp înainte de pauză.


Partea a doua a început cu un nou gol din fază fixă, marcat de Rolando, care a oferit şi mai multă linişte şi i-a permis lui Mazzarri să-i odihnească pe Palacio şi Cambiasso în perspectiva meciului cu Atalanta de marţi. Fără cei doi pe teren s-a putut vedea ce înseamnă o echipă lipsită de experienţă (niciun jucător de 30 de ani sau mai mulţi). În ciuda limitelor sale fizice, Cambiasso rămâne antrenorul din teren, omul care ştie să liniştească jocul şi care este potrivit pentru momentele în care echipa trebuie să gestioneze un avantaj, în timp ce Palacio ştie cum să ţină permanent în alertă apărările adverse. Înlocuitorii lor nu au reuşit să facă nimic din toate acestea. În privinţa lui Kuzmanovic ne-am lămurit de mult că nu poate aduce foarte mult, iar Belfodil nu are încă o constanţă în evoluţii.

În aceste condiţii, ultimele 20 de minute au aparţinut Veronei, în special că Mandorlini a acţionat ca un kamikaze, terminând meciul cu cinci jucători ofensivi. Toni a confirmat că încă are destule de oferit şi la 36 de ani, lucrând faza din care Romulo, scăpat uşor de Nagatomo, a marcat al doilea gol al oaspeţilor, în timp ce Carrizo a avut ceva de lucru la două şuturi periculoase din afara careului, rezolvate însă fără mari probleme de înlocuitorul suspendatului Handanovic. Pe final, nerazzurri ar fi putut profita mai mult de spaţiile mari din apărarea lui Hellas, dar singura şansă importantă i-a aparţinut lui Belfodil, al cărui şut de la 17 metri a fost respins de Rafael. Algerianul a sfârşit însă prin a primi cartonaşul roşu după terminarea partidei, în urma unei altercaţii cu Moras. Încă o dovadă a lipsei de maturitate din partea fostului parmegian.

Pentru Inter urmează deplasarea de la Bergamo, un teren neprietenos în ultimii ani, ultima victorie fiind obţinută în aprilie 2008, un 2-0 decis de golurile lui Vieira şi Balotelli. Dacă Mazzarri va reuşi într-un fel sau altul să rezolve problemele defensive, iar jocul ofensiv, care oricum poate fi îmbunătăţit (mă gândesc la faptul că impactul lui Kovacic va fi tot mai mare, iar Icardi se va apropia de potenţialul maxim), va continua să funcţioneze ca până acum, putem spera că această tradiţie negativă se va încheia. Seria de trei meciuri fără victorie s-a încheiat, acum este nevoie de regăsirea continuităţii.


INTER - Verona 4-2 (Moras autogol 9, Palacio 12, Cambiasso 38, Rolando 56 / Martinho 32, Romulo 71)

Inter: Carrizo - Juan Jesus, Ranocchia, Rolando - Jonathan, Cambiasso (Kuzmanovic 63), Guarin, Kovacic (Taider 79), Nagatomo - Alvarez - Palacio (Belfodil 64)

Verona: Rafael -  Romulo, Donati (Donadel 55), Martinho, Toni, Iturbe, Moras, Jorginho, Maietta, Cacciatore (Gomez 83), Agostini (Cacia 73)

CIFRELE MECIULUI (via whoscored.com)

Posesie %: 57 - 43
Pase reuşite %: 88 - 83
Dueluri aeriene câştigate %: 52 - 48
Şuturi la/pe poartă: 21/8 - 9/4
Driblinguri reuşite: 20 - 9
Tacklinguri: 29 - 29
Cornere: 9 - 1
Faulturi: 11 - 10
Offside: 4 - 2



Sursa foto: Reuters/it.eurosport.yahoo.com

By Ionut Tataru with 16 comentarii

16 comentarii:

  • Stupid cartonasul rosu primit de Belfodil, am zis-o si in preview, in rest un joc controlat de noi dar in care, cum zicea si Ionut, greselile in aparare persista ca hotia zebrelor. Sper ca Hugo si zidul sa faca pereche in aparare la meciul de la Bergamo sau macar unul dintre ei, orice numai sa nu-l mai vad pe broscoiul asta high in aparare. Forza INTER!

  • deki says:

    Carizzo 6
    Juan Jesus 6
    Ranocchia 5
    Rolando 6
    Jonathan 6
    Cambiasso 7
    Guarin 7
    Kovacic 6
    Nagatomo 6
    Alvarez 7
    Palacio 8
    Kuzmanovic 3
    Belfodil 4 (Idiot!)

    Roma nu bate azi la Udine,ascultati la mine!

  • WooZie says:

    mah voi m-ati fraierit... unde e golul din foarfeca? Toata noaptea am spus la restul lumii de la chef ca Rolando o sa fie noula Cannavaro

  • MishuB says:

    Se pare ca mai urgenta e achizitia unui fundas central decat a unui jucator de banda...... In rest char un Inter foarte bun. Muncitor, zbataios si tehnic in multe momente. II mai trebuie inca o sclipire pe care sper sa o aduca Kovacic in viitor :)


    Forza inter!

  • Anonim says:

    Un lucru pozitiv e ca marcam multe goluri,jucam foarte tactic caracteristic calcio dar mazzari a adus un plus.Marcheaza jucatori din toate compartimentele si daca am fi avut mai multa calitate pe flancuri sigur eram mai sus(si mai multa siguranta in aparare)
    Eu prevad ca milito va pleca la vara,pe langa contingentul deja vehiculat(chivu,pereira..)


    tutti66

  • seby says:

    Pt golurile de sambata mai degraba cred ca trebuie sa multumim jucatorilor Veronei care s-au aparat copilareste. Ne-am miscat binisor in atac insa naivitatea alora ne-a ajutat decisiv. Ah, si un dram serios de noroc a fost de partea noastra.

    Carizzo 6
    Juan Jesus 6
    Ranocchia 5
    Rolando 5.5
    Jonathan 7
    Cambiasso 8
    Guarin 6.5
    Kovacic 5.5
    Nagatomo 6
    Alvarez 7
    Palacio 8
    Kuzmanovic 4
    Belfodil 5

    Pt ce naiba au luat cocoseii aia rosu dupa final?

  • seby says:

    Bai, un aspect vreau sa largesc, Kovacic habar n-avea ce sa joace, eu n-am inteles nimic din pozitionarea lui in teren, a fost pilaf complet. A fost ciudat caci nu l-am simtit nici aproape da' nici departe de poarta, n-a ajutat nici faza de atac da' nici p'aia de aparare prea mult, combinatii pulea, nici macar driblinguri nu-mi amintesc. Stingher, stangace, fara incredere, mi-e ca Mazzarri il strica.

    Ioane, deseara esti la Fluier Final?

  • deki says:

    Il strica Mazzarri,ce-i drept si cand a jucat ca regista a fost senzatie. Omu' a pierdut cea mai importanta perioada de pregatire,a revenit,iar s-a accidentat,cand a fost folosit si defensiv si mai sus si mai ofensiv a dezamagit.

  • seby says:

    Dap, a cam dezamagit, insa, serios acum, nu-mi amintesc sa fi jucat regista de cand a venit Mazzarri. Ramane senzatia ca Mazzarri se chinuie sa-i dibuiasca locul in echipa, ca il "incurca" cumva Kovacic.

Leave a Reply