Nici eu şi ştiu că nici mulţi dintre voi nu ne-am numărat printre fanii lui Chivu. Dar nimeni nu poate nega faptul că românul s-a numărat printre jucătorii importanţi în anii plini de succese care au culminat cu Liga Campionilor câştigată în 2010.
Înaintea meciului din weekend cu Bologna, Cristi Chivu s-a despărţit de fanii nerazzurri. O ceremonie mai curând sobră decât emoţionantă, care nu a semănat deloc cu cele în care Meazza şi-a luat la revedere de la Julio Cesar sau Dejan Stankovic, alţi doi eroi ai Triplei istorice din 2010. Poate la asta a contribuit şi faptul că Massimo Moratti nu mai este preşedintele clubului. Noul număr 1, Erick Thohir, s-a aflat pe teren, alături de fundaşul român şi de soţia sa, oferindu-i un tricou cu numărul 168 pe spate. Numărul meciurilor jucate pentru Inter în cele şapte sezoane petrecute la Milano.
Nu trebuie să te pricepi foarte bine la matematică pentru a face un calcul simplu, care arată că, în medie, Chivu a jucat doar 24 de meciuri pe sezon. Asta în condiţiile în care, cel puţin până în acest an, Inter a jucat în jur de 50-60 meciuri în fiecare stagiune. Numeroasele accidentări i-au influenţat cariera şi i-au grăbit finalul. Practic, în ultimii doi ani, a fost jucătorul Interului doar cu numele şi de aici s-a născut senzaţia că a amânat momentul retragerii, mulţumindu-se să primească un salariu rămas generos chiar şi după reducerea lui, la capătul unor negocieri dure.
Nici evoluţiile din ultimii ani nu au fost la înălţime. Chivu a amintit în puţine momente de fundaşul foarte bun din tricoul lui Ajax sau al Romei, fundaşul pentru care Inter a dus o luptă dură cu Real Madrid şi FC Barcelona pentru a-l achiziţiona în vara anului 2007. Seriozitatea şi polivalenţa au fost calităţile care l-au recomandat şi care l-au făcut să rămână la Milano timp de şapte ani. O perioadă în care, fără a fi un fenomen, a reuşit să fie o piesă importantă într-o echipă care a câştigat tot.
Din punctul meu de vedere, Chivu nu a fost un talent. A fost un jucător excelent pentru campionatul intern, foarte bun pentru Ajax, bun pentru Roma şi decent pentru Inter. Ceea ce l-a ajutat să rămână în prim-plan a fost seriozitatea şi faptul că a fost un foarte bun om de vestiar şi un jucător de echipă. Doar aşa a putut să se numere mereu printre favoriţii tuturor antrenorilor pe care i-a avut, nu doar la Inter, ci la toate cluburile pentru care a evoluat.
A aprecia sau a fi fanul unui jucător este un lucru care ţine de fiecare, e un lucru subiectiv până la urmă. Dar sunt convins că oricare dintre noi îl respectă pentru faptul că a dat mereu totul atunci când a fost folosit şi pentru faptul că a găsit mereu puterea de a reveni după momentele dificile şi după şirul nesfârşit de accidentări. Emblematică rămâne însă întâmplarea din 2010, când a început anul cu o accidentare care i-a pus viaţa în pericol, pentru a reveni apoi parcă mai puternic. A marcat primul său gol pentru Inter, a fost titular în finala Ligii Campionilor şi a încheiat anul din postura de campion mondial la nivel de club.
Când se trage linie, toată lumea preferă să-şi amintească de lucrurile pozitive, şi nu cele din primăvara lui 2011, din meciurile consecutive cu Milan şi Schalke. Inter trece printr-o perioadă de tranziţie, iar la finalul acestui sezon se pregăteşte să o rupă definitiv cu trecutul. Un trecut din care face parte şi Cristi Chivu. Poate că doar s-a aflat la locul potrivit, la momentul potrivit. A intrat însă în istoria clubului, iar asta nu i-o poate lua nimeni.
Sursa foto: zimbio.com
Good luck my friend @Chivu_Official! #allthebestforyou #fcim #thanks pic.twitter.com/79bibvOdoh
— Nagaja (@NagajaB) March 31, 2014
Thanks Chivu for always doing the dirty work pic.twitter.com/vSYuIgJvtq
— Cristiano Acconci (@MrAcconci) March 31, 2014
Chivu è uno di quei giocatori che scelse l'Inter nonostante non vincesse da tempo. La Roma l'aveva venduto al Barcellona, ma lui rifiutò
— Bubu (@Bubu_Inter) March 31, 2014
Un campione che dice addio lascia sempre un vuoto. Ma anche la consapevolezza di esserselo potuto godere. #chivu pic.twitter.com/3sZ69k5IFi
— Alessandro Cavasinni (@Alex_Cavasinni) March 31, 2014
"Avrei mille cose da dirvi..." lo sappiamo @Chivu_Official, ma bastano quelle che hai fatto. Con il cuore. Grazie. pic.twitter.com/ncgL9gDCYa
— Bauscia Cafè (@BausciaCafe) April 1, 2014
Le lacrime di @Chivu_Official nell'intervista a @Inter_Channel valgono più di mille parole. Un grande uomo saluta. pic.twitter.com/KFXhhrCC6w
— Fabrizio Romano (@FabrizioRomano) March 31, 2014
7 comentarii:
-
m.a impresionat interviul de la Inter Channel ...
prefer sa.mi amintesc de lucrurile pozitive . Grazie Cristi Chivu!
-
Cel mai slab din primul 11 al tripletei dar, mai bun ca altii de acum :)
-
De cand l-am vazut la Euro 2000 cu acel gol impotriva Angliei am stiut ca o sa ajunga mare chiar daca nu a fost u super talent, ce am apreciat la el mereu a fost precizia paselor (chiar daca in ultimele sezoane a disparut), unul dintre putinii jucatori romani care stiau sa loveasca mingea corect (scoala Ajax isi spune cuvantul). Multumesc pentru tot CASCHETA!
-
Serios si muncitor.O piesa in angrenajul echipei ce a castigat tot.
Si pana la urma aceste momente pozitive vor ramane in urma lui.
tutti66
Un jucator care a avut noroc porcesc in cariera.