follow

SFÂRŞIT DE POVESTE, ÎNCEPUT DE LEGENDĂ

Image and video hosting by TinyPic

A fost una dintre cele mai dificile zile de când mă uit la fotbal. Javier Zanetti, omul alături de care o întreagă de generaţie de interişti s-a format şi s-a maturizat, s-a despărţit oficial de cariera de jucător. O carieră incredibilă, pentru care epitetele s-au epuizat deja cu mult timp în urmă. A fost seară superbă de mai, luna în care s-a obişnuit să ridice trofee din postura de căpitan. A fost o seară plină de emoţii, de lacrimi şi de regrete. Timpul nu iartă pe nimeni, dar parcă e mai dificil să o accepţi atunci când cel în cauză este un fenomen ca Zanetti.

Alături de voi am învăţat să iubesc aceste culori”, a spus Il Capitano în discursul său de adio, în faţa unui stadion arhiplin, venit să-şi aplaude eroul pentru ultima oară. Dacă el a învăţat alături de noi cum să iubească Interul, atunci noi îi suntem recunoscători pentru că ne-a învăţat cum trebuie să o facem. Zanetti a fost un exemplu pentru toată lumea. Pentru suporteri, pentru colegi, pentru adversari. Şi, aşa cum bine a subliniat Massimo Moratti, „ne-a făcut să fim mândri că susţinem acest club”.

Aseară, după mai mult de 850 de meciuri în nerazzurro şi vizibil emoţionat (dar cine n-a fost?), Javier Zanetti a ieşit de pe teren şi a intrat direct în legendă. Probabil, printr-un sprint prelungit şi irezistibil.

CIAO CAPITANO! GRAZIE PER TUTTO!





Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Image and video hosting by TinyPic

Surse foto: Getty Images, Gazzetta dello Sport, Corriere dello Sport

By Ionut Tataru with 8 comentarii

8 comentarii:

  • Ionut says:

    Nu se ştie încă, se discută. Dar oricum, între Pupi şi Cuchu e o relaţie specială şi trebuia să-l bage şi pe el în seamă la festivitate :P

  • deki says:

    Epitetele le-am epuizat de ceva timp,cuvinte de lauda nu mai exista,probabil trebuie inventate cuvinte pentru a descrie acest om,acest caracter frumos,acest fenomen,acest fotbalist inegalabil.

    Sincer ma asteptam sa vina momentul asta,speram sa fie sezonul viitor,dar in ultimele zile s-a decis totul,nu stiu daca a fost fortat sau chiar a simtit ca nu mai poate ajuta Interul din calitate de jucator,dar pentru mine a fost o lovitura cand s-a facut anuntul oficial ca va juca pentru ultima oara pe Meazza contra lui Lazio.

    A fost o seara perfecta din toate punctele de vedere,singurul lucru pe care il poate regreta Pupi este ca nu au fost alaturi de el baietii din Curva Nord,probabil aveau pregatiti pentru Il Capitano o coregrafie superba.

    Ma asteptam ca si voi sa-l vad pe Zanetti titular,cel putin pe mine nu m-a interesat meciul,nu ma intereseaza atat de mult o competite ca EL,sunt sigur ca mai mult ne va incurca in sezonul viitor,am vrut sa-l vad pe omul asta pentru ultima data jucand,am vrut sa vad ultimele lui curse de 60-70 de metri,am vrut sa vad cum protejeaza mingea iar adversarilor sa le fie imposibil sa-l deposedeze.

    Au trecut aproape 20 de ani si cand te uiti la el vezi aceeasi freza,acelasi stretching cu balans de pe un picior pe altul,acelasi mers vioi si hotarat cand paseste pe gazon,cu pieptul inainte precum un capitan care si-ar conduce armata la razboi.

    Probabil fiecare din noi ar fi dat orice sa fie in locul suporterului intrat pe gazon si care i-a smuls o imbratisare marelui Zanetti,in poza parca i-ar zice Il Capitano:"Stai linistit,te salvez eu din mainile astora" Sunt convins ca daca intrau toti cei 70 000 de oameni pe teren,Zanetti ar fi avut timp si placere sa-i imbratiseze pe fiecare in parte cu zambetul pe buze si cu lacrimi in ochi.

    Cel mai emotionant moment pentru mine si mai mult ca sigur pentru el,a fost cand statea de mana cu copiii in tunel si privea cu mandrie imaginile de pe ecran cu el ridicand spre cer toate trofeele posibile jucate,gandindu-se ca aici e sfarsitul,ca din momentul acela nu o sa mai fie in iarba,ca toate momentele alea s-au terminat.

    Poza cand e aruncat in aer spune totul,zambetul lui arata satisfactie,a dat tot fotbalului iar fotbalul l-a rasplatit cum se cuvine.

    Sunt multe de spus despre acest OM,probabil fiului meu nu o sa-i spun povesti de noapte buna ci povesti cu si despre ZEUL ZANETTI,jucatorul care a respectat,iubit si luptat pentru tricoul negru-albastru cu toata inima.

    MULTUMESC PENTRU TOT CE AI FACUT PENTRU INTER,CAPITANUL MEU IUBIT !!!

  • deki says:

    Imi cer scuze pentru eventualele greseli de ortografie,sunt la o bere si nu am putut sa ma abtin cand am vazut ca a postat Ionut :)

  • Sorinexe says:

    Ati spus voi tot ce era de spus despre Zanetti.
    Ma rezum sa spun si eu: PENTRU MINE ESTE CEL MAI MARE JUCATOR DIN ISTORIA ACESTUI CLUB!

  • seby says:

    Ma aplec si eu alaturi de voi in fata marelui nostru campion, ala carui nume a devenit omonim cu cel al clubului nsotru iubit! Cuvintele inseamna prea putin oricum ...

    Intrebarea mea din timpul emotiilor de-a lungul festivitatii de sambata, eu cu cine raman Capitane?!? :(((

Leave a Reply